Situaţia Letoniei nu e cu mult diferită de a României. Şi ea ca şi România a crescut articial în ultimii ani. Dar nu are nicio economie – la fel ca şi noi -, iar criza economico-financiară este cel mai bun barometru de măsurare a performaţelor economice ale unei ţări.

Letonia a înregistrat creşteri datorită industriilor de prelucrare, serviciilor şi retailului care numai letone nu erau. Pe timp de criză, gigantele companii-mamă au renunţat fix la acele unităţi din alte ţări lăsând mii de oameni fără locuri de muncă şi un mare gol la bugetul şi economia tării respective. Pentru că aşa se procedează: oamenii sunt cifre, salarii, costuri. Iar dacă nu există cerere, închizi companiile din afara ţării de origine. Aşa se practică.

O cădere a economiei de 18% e groaznică. Demonstrează că nu era o economie adevărată, ci era un fel de castel de nisip la malul mării, frumos, dar puţin rezistent. Nu are rost să mai scriu despre cum s-au jucat actualii guvernanţi români cu măsurile anticriză şi cu estimarea deficitului bugetar; îmi rămâne să sper că-şi vor reduce naibii cheltuielile bugetare, că vor adopta şi implementa o strategie adevărată, că nu vom avea un deficit mai mare de 5% din PIB. Pentru că tot noi vom plăti, nu ei. Deocamdată, singurele cheltuieli care au crescut – chiar semnificativ, se vorbeşte de 20-25% – au fost cheltuielile bugetare care le-au depăşit cu mult pe cele din 2008 din aceeaşi perioadă. Dar atunci nu era criză. Bună strategie, domnii mei, să creşteţi cheltuielile bugetare fără să realizaţi nimic! Nicio investiţie, nimic! Curat măsură anticriză!

Astăzi voi face o mică analiză a candidaţilor la tronul pe care-l ocupă actualmente Traian Băsescu. Dar înainte de a începe analiza, vă avertizez de pe acum că până în noiembrie va fi dezastru pentru noi, cetăţenii de rând pentru că vor începe cu circul peste tot, pe la televizor, la radio, vor veni în oraşele noastre şi vor cheltui mulţi-mulţi bani publici că la ei nu e criză. PSD a ţinut chef mare pe 1 mai, iar PD-L pe 2 mai. Din banii lor, of course.

Radu Duda. Un candidat despre care nu cunosc foarte multe în afară de faptul că a fost actor, e sprijinit de familia regală şi are un discurs politically correct. Discursul său este mai degrabă pentru oamenii cu cap, cum se zice, pentru oamenii cu inteligenţă peste medie, pentru oameni mai puţin instinctuali, pentru oameni care apreciază mai mult bunul simţ decât caterinca oricând-şi-oriunde. Foarte probabil, vor vota pentru el şi oamenii nostalgic-regalişti din mediul rural.

Traian Băsescu. Este un candidat carismatic de felul său, dar ultimele luni l-au surprins într-o stare de agitaţie, de nervozitate extremă şi şi-a pierdut şi carisma. Carisma şi modul hotărât în care spunea el lucrurilor pe nume l-au făcut din simplu candidat preşedintele României. Acum nu mai are nicio strălucire, cei cinci ani de preşedenţie băsesciană au lăsat în urmă conflicte peste conflicte şi intrigi peste intrigi iscate şi întreţinute chiar de către domnia sa. Tot în aceşti ani, fiicele sale au ajuns să câştige extrem de mult, fratele la fel, apropiaţii la fel. Iar ţara, ţara nu s-a dovedit a avea acelaşi succes precum familia prezidenţială. Electoratul său este format din oameni care sunt prostuţi, oameni cărora le place o figură autoritară de tiran – şi-n România sunt mulţi din aceştia – şi membrii de partid cu apropiaţii lor (sunt zvonuri tot mai multe că este contestat şi în propriul partid ).

Crin Antonescu. Actualmente preşedinte al PNL cu o destul de îndelungată activitate politică. Are un discurs simplu, plăcut şi este văzut de mulţi ca fiind candidatul ce va intra în turul al doilea pentru a-l înfrunta pe Traian.

Mircea Geoană. Candidatul celui mai mare partid din România judecând după numărul de membri şi filiale. Se întrece la demagogie cu actualul preşedinte, remember: prima de 25.000 euro pentru românii ce se vor întoarce de la muncă din străinătate şi susţinerea legii majorării salariilor profesoriilor cu 50% în condiţiile în care ştia despre criza mondială. După mine, Geoană este un candidat puţin credibil, dar va avea şansa sa dacă nu vor schimba pesediştii candidatul; se vehiculează tot mai insistent numele lui Cristian Diaconescu.

Conform sondajelor care apar zilele acestea 52% dintre români îl văd pe Traian Băsescu caştigator al alegerilor din noiembrie. Îmi permit să fac o mică-mare paranteză şi să afirm că aceste sondaje nu valorează mai nimic. Citind zilnic presă, vorbind cu oameni şi citind pe diferite bloguri, am înţeles că popularitatea lui Băsescu este într-o scădere evidentă de vreun an încoace, scădere determinată direct de faptele sale: demagogie, minciună, modul personal în care interpretează rolul preşedintelui şi al justiţiei etc. Candidaţii săi vor beneficia mai mult ca sigur de votul negativ, situaţie asemănătoare cu cea în care Traian a bătut PSD-ul la prezidenţiale.

Eu m-am oprit astăzi asupra unui sondaj online(foto mai jos) unde îşi exprimaseră părerea 544 internauţi. Conform sondajului, Radu Duda şi Crin Antonescu ar fi fost votaţi de 36% dintre respondenţi, Traian Băsescu de doar 17%, iar Mircea Geoană de 4%. Sincer, nu cred că acestea vor fi scorurile de la urne în noiembrie 2009, iar eşanţionul nu are nicio reprezentativitate. Dar interpretând într-o manieră calitativă, se poate afirma cu destulă precizie că Radu Duda şi Crin Antonescu îşi vor fura unul altuia alegători pentru că ambii se adresează cam în acelaşi fel electoratului saturat de preşedenţia basesciană. Cel care va intra în turul al doilea dintre ei, dacă îl vor avea adversar pe Băsescu, are mari şanse să preia electoratul celuilalt şi astfel şanse mari de a-l înlocui pe Marinar la cârma ţării.

Să ne fie mai bine!

sondaj-prezidentiale

UPDATE: Aceeaşi părere – una şi mai bine documentată – o are şi Marius Mina.