Două spoturi pentru promovarea turismului românesc. Superbe spoturi. Dar mare păcat că serviciile, raportul preţ/calitatea serviciilor (la preţuri concurăm cu Anglia, cum puşca mea să coste o cameră de hotel pe noapte peste 100 euro la 3 – 4 stele?!) şi infrastructura sunt de toată jena.

„Aşa-i că nu ştiţi nimic despre Romania?” sunt întrebaţi străinii. Ei, bine, o să afle ce înseamnă să faci 166 km de la Bucureşti la Braşov în patru ore. O să afle ce înseamnă autostradă în România. O să afle că mare parte din populaţie se spală la lighean. O să afle că avem doar în Braşov mai multe Hummer-uri decât în Roma. O să găsească o ţară a contrastelor puternice.

Ştiţi de ce avem nevoie pentru un turism cât de căt ok? De infrastructură în primul rând. Dar ghinion! La Transporturi e Berceanu, iar domnia sa nu e Iosefini. Mama mă-sii!

Aa, ştiu, să-l angajăm pe Iosefini!!!

Oricum, faine spoturi!

Anunțuri

Situaţia Letoniei nu e cu mult diferită de a României. Şi ea ca şi România a crescut articial în ultimii ani. Dar nu are nicio economie – la fel ca şi noi -, iar criza economico-financiară este cel mai bun barometru de măsurare a performaţelor economice ale unei ţări.

Letonia a înregistrat creşteri datorită industriilor de prelucrare, serviciilor şi retailului care numai letone nu erau. Pe timp de criză, gigantele companii-mamă au renunţat fix la acele unităţi din alte ţări lăsând mii de oameni fără locuri de muncă şi un mare gol la bugetul şi economia tării respective. Pentru că aşa se procedează: oamenii sunt cifre, salarii, costuri. Iar dacă nu există cerere, închizi companiile din afara ţării de origine. Aşa se practică.

O cădere a economiei de 18% e groaznică. Demonstrează că nu era o economie adevărată, ci era un fel de castel de nisip la malul mării, frumos, dar puţin rezistent. Nu are rost să mai scriu despre cum s-au jucat actualii guvernanţi români cu măsurile anticriză şi cu estimarea deficitului bugetar; îmi rămâne să sper că-şi vor reduce naibii cheltuielile bugetare, că vor adopta şi implementa o strategie adevărată, că nu vom avea un deficit mai mare de 5% din PIB. Pentru că tot noi vom plăti, nu ei. Deocamdată, singurele cheltuieli care au crescut – chiar semnificativ, se vorbeşte de 20-25% – au fost cheltuielile bugetare care le-au depăşit cu mult pe cele din 2008 din aceeaşi perioadă. Dar atunci nu era criză. Bună strategie, domnii mei, să creşteţi cheltuielile bugetare fără să realizaţi nimic! Nicio investiţie, nimic! Curat măsură anticriză!

Un articol interesant despre problematica realizării în această viaţă a unui aeroport la Braşov a apărut azi în Cotidianul.

Se pare că s-au înţeles cumva – probabil ca Mutu cu Surdu (Mutu de la Fiorentina şi Surdu de la F.C. Braşov într-un fictiv atac al echipei naţionale) – pentru ca acest aeroport să se construiască, dar până nu văd primul avion aterizând… nu mai zic nimic. Cât despre aeroportul de jucărie, aeroportul de băieţi jmekeri, să-l facă pe banii lor!

Riscul ca Braşovul să rămână fără nici un aeroport din cauza disputelor politice a fost eliminat printr-un minunat consens: se fac două aeroporturi, unul mai mare, plănuit de PNL şi PSD, şi celălalt mai mic, al PDL. Între ele sunt 30 de metri!

În urma discuţiilor, lucrurile s-au lămurit de ambele părţi. Astfel, Braşovul va avea două aeroporturi, unul al PNL susţinut de PSD şi unul al PDL, mai mic.

Argumentele invocate „pe surse“ de către reprezentanţii PDL spuneau că aeroportul propus de PNL-PSD nu este viabil, deoarece costă suspect de puţin, doar vreo 100 de milioane de euro. Ca termen de comparaţie s-a oferit proiectul Aeroportului de la Adunaţii Copăceni, pentru care ministrul liberal al Transporturilor, Ludovic Orban, preconizase că va cheltui în jur de 1,5 miliarde de euro. […] Alt argument pentru renunţarea la aeroport a fost oferit de ministrul Radu Berceanu, care a sugerat că ar fi mult mai potrivit un aeroport mai mic, construit la IAR Ghimbav, care va acoperi necesarul judeţului Braşov.

Ca un făcut, toate neînţelegerile au fost aplanate ieri. „Eu nu m-am opus niciodată construirii unui aeroport la Braşov, dar doresc ca lucrurile să decurgă transparent. Am vorbit azi şi am hotărât să-mi trimită şi mie documentele economice şi financiare ale proiectului, pentru că eu n-am avut acces la ele până în prezent. Eu sprijin acest proiect, dar trebuie să eliminăm toate neclarităţile“, ne-a declarat George Scripcaru, primarul PDL al Braşovului. Întrebat în legătură cu cel de-al doilea aeroport, Scripcaru ne-a explicat: „E un aeroport mai mic, în completarea celui mai mare. E un proiect în trei: Primăria Braşov, IAR Ghimbav şi Aeroclubul «Zorileanu». Există o pistă, un turn de control şi alte chestii necesare unui aeroport, dar toate acestea vor trebui modernizate. Avem minimum necesar, iar investiţia e de vreo trei milioane de euro. Am vorbit cu ministrul Adriean Videanu (care are în subordine IAR Ghimbav – n.r.) şi lucrurile se vor rezolva, inclusiv problemele legate de patrimoniul IAR Ghimbav“.

Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov, nu rămâne dator. „Primarul Scripcaru a dat-o acum la întors, după ce a văzut că, dacă se opune aeroportului, îşi strică imaginea în Braşov. Acum aprobă proiectul, pentru că şi Berceanu e de acord, mai ales că vor face şi ei aeroportul ăla. Acolo va fi un aeroport cu o pistă mică, de vreo 1.800 de metri, pe care nu vor putea ateriza decât avioane mici, de patru locuri. O ofertă de genul ăsta mi s-a făcut şi mie acum vreo câţiva ani, dar am refuzat-o categoric. Precizez că pentru aeroportul nostru avem finanţare de la trei bănci mari de la Londra, printre care se află şi Erste Bank“, ne-a declarat Aristotel Căncescu.

SC Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav SA e firma care va manageria activitatea aeroportului PNL-PSD. Firma are un capital social de 100.000 de lei care se împarte între şase acţionari: Intelcan Canada deţine 64,3%, CJ Braşov – 20%, Municipiul Braşov – 10%, oraşul Ghimbav – 5%, CJ Covasna – 0,5% şi CJ Harghita – 0,2%. Investiţia de 100 de milioane de euro este compusă dintr-o contribuţie de 25 de milioane de euro în cash a celor şase acţionari şi atragerea unui credit de 75 de milioane de euro de la o bancă. Ioan Toma, şeful reprezentanţei Intelcan în România, ne-a declarat duminică faptul că firma canadiană va contribui cu aproximativ şapte milioane de euro la suma necesară avansului de 25 de milioane de euro, iar diferenţa va fi suportată de partea română, adică în jur de 18 milioane de euro. După cum se poate observa, contribuţia în cash a firmei Intelcan nu este corespunzătoare celor 64,3% din acţiunile pe care le deţine în cadrul firmei care va administra aeroportul. Aristotel Căncescu (foto) este vârful de lance al aeroportului PNL-PSD.

Adriean Videanu, ministrul PDL al Economiei, a trimis Camerei Deputaţilor, pe 17 aprilie 2009, o hârtie prin care a avizat negativ construirea unui aeroport la Braşov, în varianta propusă de PNL-PSD. Conform PUZ, o parte din aeroport se suprapunea cu un teren viran al IAR Ghimbav, aflată în subordinea Ministerului Economiei. Acest lucru s-a vrut a fi îndreptat printr-un schimb de terenuri. Ministrul Videanu a avizat negativ acest schimb, motivând că pentru acest lucru trebuie aprobarea CSAT, deoarece IAR Ghimbav este o fabrică din industria de apărare. Dacă pentru aeroportul PNL-PSD Videanu a dat aviz negativ chiar şi pentru un schimb de teren, pentru aeroportul primarului Scripcaru (Foto), care se va construi efectiv pe terenul IAR Ghimbav, ministrul Economiei nu a avut nimic împotrivă şi nici nu a cerut avizul CSAT. El a motivat că astfel se vor rezolva şi nişte probleme de patrimoniu între IAR Ghimbav şi Aeroclubul „Zorileanu“.

Să se înţeleagă foarte bine: un aeroport civil internaţional în Braşov este mai mult decât necesar. Consiliul Judeţean Braşov a început demersurile pentru construirea acelui aeroport de mai mult timp, dar – ca şi în alte rânduri – sunt persoane cu interese care fac tot ce le stă în putinţă să împiedice construirea acelui aeroport.

Chiar dacă m-aş încorda un pic să înţeleg de ce nu vor domniile sale acest obiectiv important pentru oraşul Braşov, tot nu aş reuşi să găsesc ceva plauzibil. Ştiu că Braşovul se regăseşte la 166 km de Bucureşti, dar modul în care se circulă până acolo lasă mult de dorit. Ştiu că vor demola aeroportul Băneasa pentru ale lor interese imobiliare şi că probabil vor construi – în următorii 50 de ani – un alt aeroport in zona de sud a Bucureştilor. Ştiu că vor construi o autostradă cât de cât normală, banală, care să lege Bucureştiul de Braşov în următorii 50-80 de ani. Ştiu că e altceva decât asfalt unde sunt interese-interese (ale lor interese, nu ale mele). Dar ce au acestea cu oraşul Braşov? De ce să nu fie aeroport la poalele Tâmpei?

La ultima vizită în Braşov a ministrului opozant ideii de aeroport la Braşov, Radu Berceanu, a pus problema eficienţei acestei construcţii. Să-şi pună problema eficienţei cheltuirii banilor publici la autostrăzile pe care nu le mai vede nimeni în viaţa asta! Totodată, s-a arătat interesat de ideea colegului primar pedelist de a construi un mini-aeroport pentru avioane cu o capacitate de 4-50 persoane.

Să fim serioşi! La eficienţă nu cred că avem suficient spaţiu pe acest blog pentru a o demonstra. Braşovul are şi sezon de vară şi de iarnă, are şi turism de afaceri, are şi un festival internaţional de muzică (Cerbul de Aur), figurează pe primele locuri pe lista aproape oricărui străin ce vrea să viziteze România. Braşovul are deja clienţi foarte interesaţi pentru acest aeroport: 4 companii aeriene mari. Construirea unui astfel de aeroport ar face să înflorească toată Ţara Bârsei. Problema eficienţei construirii acestui aeroport nu are de ce să se pună mai mult decât cea a aeroportului de la Bacău sau Târgu-Mureş, problema eficienţei o poate rezolva şi un copil de la şcoala generală. La a doua chestiune răspund simplu: nu are nevoie nici naiba de un aeroport de jucărie. Pentru Braşov şi pentru locuitorii lui, aeroportul este o mare şansă, este vital. Un aeroport normal, unul de mărime medie conform omologărilor de specialitate, nu unul de jucărie.

După cum este planificat, construirea aeroportului va începe pe 15 aprilie 2009. Doamne ajută!