Consumatorii au nevoie de produse şi servicii mai simple, produse şi servicii care să le satisfacă nevoile de bază şi ceva în plus. Numai că acest „plus” a ajuns să însemne dublarea sau triplarea – sau cine ştie de câte ori multiplicarea – costului pe care trebuie să îl suporte consumatorii. Pentru firmă, un produs complex înseamnă venituri mai multe. Sau, produs cu valoare adăugată mare, în termeni economici, care generează un volum al profitului mai mare. Complexitatea produselor şi serviciilor a devenit nu mare, plăcută sau… Nu! Complexitatea acestora, în cele mai multe cazuri, poate fi descrisă ca fiind inutilă. Fiecare dintre voi aveţi un calculator. Dar cu siguranţă nu ştiţi sau nu aveţi nevoie de toate funcţiile calculatorului şi folosiţi poate nici 10% din giumbuşlucurile pe care le poate face. Câte funcţii ale telefonului folosiţi? De care v-aţi putea lipsi? De multe, nu-i aşa?

Am citit deunăzi un articol în Transilvania Expres privind opiniile germanilor vizavi de Dacia. Dacia e descrisă în termeni obiectivi: bună, raport calitate-preţ excelent, simplă, ieftină. Chiar au criticat politica firmelor germane de automobile pentru faptul că le-au făcut complexe, luxoase, scumpe, cu funcţii de care nu are nevoie nimeni. „Nu avem nevoie de maşini de lux” sau „maşina trebuie doar să ne ducă din punctul A în punctul B” au spus ei. Au dreptate. Asta este ceea ce se cere la ora actuală şi e chiar o tendinţă normală, perfect normală, pentru un viitor apropiat sau poate chiar pe termen lung.

Mă mai uit la companiile aeriene low-cost care îşi majorează serios profiturile pe timp de criză. Oamenii călătoresc. De ce ai nevoie ca să călătoreşti? De un avion sigur şi de bilet ieftin. Nu e nevoie de masaj în avion, de băutură din partea casei, de stewardese în bikini, de televizor sau de alte servicii complexe.

Sunt ţări şi ţări, mentalităţi şi mentalităţi, românii îşi cumpără maşini foarte scumpe şi prin programul Rabla. Pentru români, contează statutul atât de mult încât se împrumută  sau muncesc un an pe dincolo să-şi cumpere maşină scumpă, iar mai apoi o ţin în faţa blocului din lipsă de bani de benzină. Dar România a fost mereu atipică. Posibil ca această criză să-i maturizeze forţat pe români.

Viitorul este al produselor şi serviciilor simplificate. Părerea mea.

Nu ştiu dacă sunt normal sau anormal, dacă sunt ciudat sau obişnuit. Ştiu însă sigur că trăim într-o Românie în care valorile s-au inversat.

Azi am ecologizat serpentinele coborând de pe Tâmpa. A fost o acţiune pe care eu şi prietenii mei am considerat-o cât se poate de firească. A fost spontană. Pe traseu am găsit o pungă cu nişte resturi de mâncare pe care unii dintre cetăţenii lipsiţi de bun-simţ ai acestei ţări au abandonat-o. Noi am luat-o şi am umplut-o cu tot felul de ambalaje aruncate. Apoi am umplut şi o altă pungă. Şi am avut şi mânile pline de mizerii de ziceai că suntem nişte Moşi Crăciuni. Gunoaiele le-am pus stivă lângă un coş de gunoi pentru a fi ridicate de firmele de salubritate. Nu am făcut parte din programul „Luna curăţeniei” iniţiat de Transilvania Expres, ci am făcut-o ca nişte banali cetăţeni ai acestei ţări dintr-un gest de bun-simţ: să curăţăm natura de gunoaie.

Dacă prin această postare voi încuraja o singură persoană să procedeze la fel sau măcar să-şi transporte resturile acasă sau la un coş de gunoaie amenajat, eu voi fii mai mult decât mulţumit.

Lumea începe cu tine şi cu mine.

curatenie

Postare dedicată prietenilor mei cărora le mulţumesc că-mi sunt alături.

P.S. La mulţi ani tuturor celor care poartă numele de Florin, Florica, Margareta etc.